Comuna Rebrisoara

COMUNA REBRISOARAScurt istoric

Numele asezarii vine de la termenul slav “rebro” = coasta, colina, termen care desemneaza raul care strabate regiunea si satele de pe cursul sau. Raul apare in documente la 1380 sub forma “Rivulus Rebre”.
In 1440 actul de donatie al Reginei Elisabeta catre comitele secuilor cuprinde mai multe sate din Valea Rodnei intre care “Felso-Rebra” – Rebra de Sus si “als Rebra” – Rebra de Jos. Intrate de timpuriu in structurile feudale ale regatului Ungariei satele Somesene si-au conservat multa vreme formele de organizare si libertatile comunitare legate de existenta obstilor sasesti si ale institutiei cnezatului si voevodatului.

Intr-un document din 1486 se afirma ca, cneazul Ioan si romanii din Rebrisoara se conduceau dupa legile nescrise ale romanilor. La 1503 este amintit voevodatul de pe Valea Rebrei care la acea data avea in frunte pe voevodul Pascu din Rebra si de care ascultau cnezii din Salva, Rebrisoara, Zagra, Mocod si Telciu.

In 1453 satele vaii Rodnei au fost acordate lui Iancu de Hunedoara comite perpetuu al districtului Bistrita. Dupa desfiintarea comitatului Matei Corvin include Valea Rodnei la orasul Bistrita. In registrele asupra contributiei stranse de orasul Bistrita din satele Vaii Rodnei figureaza Rebre minor = Rebrisoara sau KLAIN – Rebre (1577).

Intr-o scrisoare a soltuzului Sucevei din anul 1638 este amintit Grigore, feciorul popii din Rebrisoara. La 1642 satul avea 43 de gospodarii din care 8 familii cu cite doua perechi de boi, 16 cu cite o pereche de boi, iar 12 fara animale de tractiune.
In anul 1691 “Popa Toma si Toader gindele si cu pargarii giurati scaunului si cu toti satenii, cu mici cu mari, tineri si batrani” jurau credinta imparatului habsburgic Leopoldus.

Conscriptia din 1733 inregistra Rebrisoara ca sat romanesc cu 219 familii si 5 peoti uniti si un preot ortodox, cu doua biserici din lemn. Infiintarea granitei militare in 1762 duce la cuprinderea satului in structura militara cu toate consecintele in plan economic, social, cultural si in ceea ce priveste statutul locuitorilor, deveniti oameni liberi, dispunand de resurse pentru a-si intretine familiile si a-si asigura echipamentul militar.

In hotarul satului se mai afla la 1767 o manastire locuita la acea data de un preot de mir. Gersa a fost o vreme indelungata parte a teritoriului Rebrisoara. Traditia vorbeste de existenta unui grup de locuinte sub dealul “Gruiu ” unde erau asezate mai multe familii de rusi care au fost nimicite, inainte de 1848 de o alunecare de teren.

Dupa desfiintarea granitei militare comuna beneficiaza, impreuna cu celelalte sate graniceresti pentru sustinerea sociala si culturala a membrilor comunitatii. La 1900 erau un numar de 619 case cu un numar de 3095 locuitori din care 3046 romani si 42 evrei.

In 1930 Rebrisoara avea o populatie de 4129 de locuitori iar recensamantul din 1948 inregistra o populatie de 4618 persoane cu 1037 gospodarii . Recensamantul din anul 1966 inregistra in comuna Rebrisoara un numar total de 5374 locuitori cu 1327 cladiri edificate (Rebrisoara 2350 locuitori, Gersa I – 835, Gersa II – 1038, Gersa III – 555, Gersa IV – 229, Poderei – 367)

ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Caracteristicile reliefului

Cea mai mare parte a teritoriului comunei Rebrisoara se incadreaza din punct de vedere geomorfologica si sub numele de Tara Nasaudului. Dealurile Nasaudului se caracterizeaza prin prezenta formatiunilor Oligocene, ca o structura monoclinala, putemic etajate si altitudini cuprinse intre 1600 – 1700 m.

Jumatatea nordica a comunei apartine masivului cristalin al muntilar Rodnei, cu altitudini de peste 2000 de metri cu varful Tapului de 2224 m. Muntii Rodnei sunt constituiti din sisturi cristaline epizonale si formatiuni sedimentare vechi, injectate uneori cu gresii, diolite si granite. Relieful are un aspect variat, de la fenomenele glaciare (la peste 1800 m) la cele periglaciare, sub 1800 m si carstice (complexul carstic Izvorul Tausoarelor).

Localitatile componente comunei Rebrisoara s-au dezvoltat pe treptele de relief majore, de-a lungul cursurilor de apa in zona de lunca ingusta, cu largiri depresionare, dar si pe principalele artere de circulatie (Rebrisoara ).

Reteaua hidrografica

In zona comunei Rebrisoara reteaua hidrografica apartine bazinului hidrografic Somesul Mare cu afluentul sau de dreapta (V.Gersei ) in lungime de 23 Km. Densitatea retelei hidrografice este cuprinsa intre 0.7 – 0.9 km./ km2, regimul de scurgere e permanent, cu debit maxim la sfarsitul primaverii (mai – iunie ) si minim la sfarsitul verii (august – septembrie).

Clima

Teritoriul studiat se afla intr-o zona de climat temperat – continentala, cu temperatura medie anuala cuprinsa intre 6 si 8 grade C. Precipitatiile medii multianuale sunt de 700-800 mm. Cea mai ploioasa luna este iunie iar cea mai secetoasa este ianuarie. Vanturile dominante sunt cele vestice, iarna patrund curentii de natura polara nordica si nord vestici.

Relatii in teritoriu

Comuna Rebrisoara este situata in partea de nord a judetului Bistrita – Nasaud, invecinandu-se cu localitatile Nepos, Rebra, Parva si Sangeorz-Bai in est, Moisei si Borsa (Maramures ) in nord, Telciu, Cosbuc si Nasaud in vest, Cepari si Dumitra in sud.

PROBLEME DE MEDIU

Mediul natural

Dezvoltarea industriala inceputa in jurul anului 1970, si anume: prelucrarea caolinului, impletituri din nuiele, baza de transport DMTCF nu au creat probleme deosebite factorilor de mediu, cu atat mai putin si-au pus amprenta asupra mediului natural activitatile desfasurate dupa 1990, cand uzina de preparare caolin si-a incetat activitatea.

Poluarea aerului

In prezent pe raza comunei Rebrisoara nu exista surse importante de poluare a aerului. Emisiile in atmosfera pot fi grupate in cele provenite de la :

Mijloacele de transport , emisiile de gaze de esapament in conditiile de trafic ridicat pe D.N. 17 care traverseaza prin localitatea Rebrisoara .

Arderile de combustibil solid si lichid pentru incalzirea locuintelor.

Poluarea apei

Pe raza comunei Rebrisoara nu se inregistraza fenomene grave privind poluarea apelor de suprafata si freatice. Sezonier, localnicii din zona spala lana in cursurile de apa si canale producand poluarea acesteia cu fibre de lana . Nu au existat fenomene de poluare a cursurilor de apa si a apelor freatice depistate peraza comunei Rebrisoara .

Pentru evitarea poluarii cu ape uzate de suprafata se impun:

In lipsa canalizarii in localitatile comunei s-au impus dotarea fiecarui obiectiv industrial sau de mica productie cu bazine betonate vidanjabile (inclusiv gospodariile individuale si dotarile social – culturale).

La uzina de preparare a caolinului care in prezent nu functioneaza, apele uzate sunt dirijate spre un iaz de decantare cu recirculare de 80 %, care se prezinta in stare tehnica buna.

Poluarea solului

DeseuriIe rezultate din activitatile desfasurate, precum si cele menajere pot constitui surse de poluare inconditiile.unei depozitari necorespunzatoare.

Nu exista amenajata o groapa de gunoi pentru comuna Rebrisoara, in prezent deseurile menajere sunt transportate pe doua arnplasamente, acestea nefiind amenajate ecologic, special in acest scop. Se propune amenajarea unei platforme pentru depozitarea reziduurilor menajere in vecinatatea iazului de decantare a caolinului.